În data de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române - Muzeul de Artă Craiova este închis publicului. Ne vom relua activitatea în 25 ianuarie, conform programului obișnuit de vizită, de marți până duminică, între orele 10:00 – 17:00.
Gheorghe Tattarescu, Deşteptarea României, Colecţia Muzeului de Artă Craiova.
Muzeul de Artă Craiova și Arhivele Naționale Dolj vă invită miercuri, 19 decembrie 2018, ora 18:00, la vernisajul expoziției de fotografie și document „A fost odată familia Mihail”. Evenimentul va avea loc la Palatul Jean Mihail (sediul Muzeului de Artă Craiova) din Calea Unirii, nr. 15. Expoziția de fotografie și document intitulată „A fost odată familia Mihail” este rezultatul colaborării dintre Muzeul de Artă Craiova și Arhivele Naționale Dolj – care au pus la dispoziția muzeului fondul documentar cu numele „Fundația Jean Mihail”, cea mai cuprinzătoare sursă de informații referitoare la familia care, prin intermediul ultimului său reprezentant, Jean Mihail, a lăsat în 1936 moștenire statului român cea mai mare avere particulară din epocă. Muzeul de Artă Craiova își are sediul în palatul, ridicat în 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Aceasta este prima expunere de anvergură, constituită pe baza unor documente și mărturii concrete despre viața și activitatea a 3 generații ale familiei. Și pentru că nicio familie nu trăiește izolat, imaginile celor cu care membrii familiei Mihail au avut legături de rudenie sau amiciție, reprezintă decorul potrivit pentru reconstituirea unui mic tablou al societății românești, din ultimele decenii ale secolului XIX, până în anii ’30 ai secolului XX. Sunt expuse peste 200 de obiecte – constând în fotografii de epocă, pagini de album, distincții onorifice, documente oficiale, scrisori și piese de mobilier, având ca sursă Arhivele Naționale, patrimoniul Muzeului de Artă, Fondul arhivistic al Muzeului Olteniei și colecții particulare. Expoziția se concentrează pe dimensiunea vizuală a universului de familie, cuprinzând portrete/fotografii ale principalilor săi membri, din diferite perioade ale vieții, ale prietenilor acestora, precum și ilustrații reprezentative pentru Craiova începutului de secol XX. Deoarece fotografiile ca atare reprezintă obiecte valoroase – fiind realizate în tehnicile specifice secolului XIX, de ateliere și fotografi celebri în epocă – atât români, cât și străini – prin tipul de panotare ales, am dorit să punem în evidență calitățile estetice și specificul acestei arte.
Perioada de vizitare: 19 decembrie 2018 – 20 februarie 2019
Program de vizitare: marți-duminică, orele 10.00-17.00
Peisaj de iarnă cu zăpadă abundentă, la margine de oraş, judecând după căsuţele modeste care au arborat la vedere două steaguri tricolore şi unul roşu.
Portret compozițional reprezentând o odaliscă, femeia din haremul turcesc. Stă întinsă la orizontală pe un pat colorat, sprijinită în perne,întoarsă cu spatele.
Peisaj de câmpie reprezentând o toridă zi de vară. În prim plan un lan de grâu luminos, în care se vede silueta unei fetițe ce stă dezorientată, abătută, lângă o turmă de oi.
Peisaj ce reprezintă biserica unui sat, albă cu pictură exterioară, cu turlă răsărind dintr-un peisaj întunecat cu vegetație, cu mult verde crom închis și sienă naturală.
Compoziție de mari dimensiuni din viața cotidiană, reprezentănd o curte cu un registru de case modeste , desfașurate pe orizontală.
Care sunt legăturile, influențele, „certurile” și „împăcările” dintre artiștii români din Oradea și din București, din perioada anilor ’80 sau din perioada ce a urmat căderii comunismului? Care era „vocea” unuia dintre cele mai excentrice (din punct de vedere geografic, și numai) orașe din țară și în ce măsură se afla ea în armonie cu cea a Bucureștiului, centrul prin definiție al Puterii, un centru strivit sub propria masă?
