Inaugurat în vara anului 1954 , în somptuosul palat al fostului mare negustor Jean Mihail , Muzeul de Artă Craiova este astăzi una din cele mai prestigioase instituţii muzeale din România . Bogăţia patrimoniului , cadrul şi modul în care sunt expuse cele mai valoroase piese ale sale impun admiraţia vizitatorilor .

La baza formării colecţiei muzeului se află Pinacoteca "Alexandru şi Aristia Aman", deschisă la Craiova în anul 1908 conform voinţei testamentare a celor doi filantropi craioveni . Aceasta a fost adăpostită timp de câteva decenii în vechea casă a familiei Grigore şi Elena Lăceanu (părinţii Aristiei Aman) . Pinacoteca cuprindea tablouri din şcolile olandeză , flamandă , italiană şi franceză (în general lucrări din secolul al XVII-lea) , pictură şi grafică de Theodor Aman , artă decorativă românească şi străină , la care s-au adăugat , odată cu trecerea anilor , unele achiziţii făcute de primăria oraşului , precum şi o serie de donaţii , dintre care amintim : Nicolae Romanescu şi Jean Mihail (pictură europeană) , Cornetti , Glogoveanu s.a. , donaţii care i-au îmbogăţit , în mod considerabil , patrimoniul .

     Pinacoteca a fost preluată de Muzeul Olteniei , de care s-a despărţit peste patru ani , în 1954 , când a devenit Muzeu de Artă de sine stătător , reorganizat în Palatul Jean Mihail .

     Acesta a fost construit între 1900 – 1907 , după planurile arhitectului francez Paul Gottereau , la cererea lui Constantin Mihail (1837 – 1908) unul dintre cei mai bogaţi oameni din România de atunci . La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini , în general italieni veniţi din zona friulană şi stabiliţi în Oltenia .Valoroasa stucatură , în parte aurită , luminatoarele , oglinzile veneţiene , plafoanele şi cartuşele pictate , candelabrele cu ornamente din cristal de Murano , coloanele , scările din marmură de Carrara , pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon , lambriurile , mobilierul stil , feroneria etc. , toate dau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat . Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat încă de la început cu instalaţie electrică , încălzire centrală etc . Preţuit pentru valoarea sa artistică , el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea .

     Cei doi fii ai săi , Nicolae şi Jean , au inaugurat palatul în 1909 , după dispariţia tatălui petrecută cu un an înainte . Fiul cel mare , Nicolae (1873-1918) , a trăit ultima perioadă a vieţii în Franţa , unde a devenit călugăr franciscan . Fiul cel mic , Jean (1875-1936) , a locuit în palat , a continuat să-şi sporească partea de avere ce i-a revenit , a mai moştenit în 1923/1924 două rude foarte bogate , Elena Dumba şi Maria Colloni ce locuiau la Viena , ajungând astfel unul din cei mai bogaţi oameni din ţară . Se spune , de asemenea , că în anii crizei economice mondiale din 1929-1933 , Jean Mihail a girat statul român cu averea sa parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate . În 1936 , la 28 februarie , a murit însă şi el . Fiind ultimul reprezentant al familiei – nu fusese căsătorit , nu avusese copii şi nu mai avea alte rude apropiate –, întreaga avere a donat-o statului român prin testament , cu condiţia să se înfiinţeze "Fundaţia Jean C. Mihail" . Testamentul său , publicat în acelaşi an la Editura Ramuri din Craiova , prevedea obligaţiile fundaţiei care trebuia să-i lichideze averea şi cu banii obţinuţi să înfiinţeze şcoli , cămine culturale , biblioteci la sate , o şcoală superioară de agricultură la Craiova , o maternitate model , să facă dotă fetelor sărace etc .

     Funcţionarii fundaţiei şi executorii testamentari , nu au dus la îndeplinire voinţa testamentară a donatorului , iar în 1948 prin lege , toate fundaţiile au fost desfiinţate .

     În palat s-au petrecut de-a lungul anilor câteva evenimente care merită să fie amintite . Astfel , în anul 1913 , în mai , când au avut loc festivităţile legate de inaugurarea Monumentului "Asta-i muzica ce-mi place" , de D. Pavelescu-Dimo , cel mai mare monument ce a fost ridicat în România până în prejma Primului Război Mondial , regele Carol I şi familia sa au fost găzduiţi în Palatul Mihail . Apoi , în vara anului 1913 , în iulie , în timpul celui de-al doilea război balcanic , pentru scurt timp , regele Carol I a locuit din nou aici , iar în 1915 regele Ferdinand . În timpul Primului Război Mondial , când parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupat de Puterile Centrale , în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia . Peste ani , în 1939 , între 19 septembrie şi 9 octombrie , aici a fost găzduit mareşalul Eduard Smigly-Rydz , şeful Cartierului General al armatei poloneze , iar între 5 noiembrie şi 24 decembrie acelaşi an , preşedintele Poloniei , Ignacy Moscicki , cu familia şi suita sa . La sfârşitul verii anului 1940 , în palat au avut loc tratativele româno-bulgare , în urma cărora , la 7 septembrie , ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul . Între 24-31 octombrie 1943 , palatul a găzduit marea expoziţie "Săptămâna Olteniei" , patronată de regele Mihai . Cu acest prilej craiovenii au putut să vadă în voie , pentru prima oară , interioarele fastuase ale palatului . Începând din septembrie 1944 , palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a , care făcea parte din Frontul Ucrainian , condus de generalul Manakarov . În toamna aceluiaşi an , timp de cinci săptămâni , a locuit şi Iosif Broz Tito , iar în septembrie 1944 , s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Naţional de Eliberare a Iugoslaviei şi Frontul Patriei din Bulgaria , acord prin care războiul dintre Iugoslavia şi Bulgaria înceta . De aici Iosif Broz Tito a condus atunci operaţiunile de eliberare ale Belgradului , operaţiuni încheiate cu succes la 20 octombrie 1944 .

Din august 1954 Palatul Jean Mihail adăposteşte Muzeul de Artă Craiova .

     Fondul de bază al patrimoniului muzeului l-a constituit Pinacoteca "Alexandru şi Aristia Aman", la care s-au adăugat transferuri de lucrări importante , achiziţii proprii , precum şi noi donaţii , mare parte dintre ele făcute de către artiştii români , ajungându-se astăzi la un fond de peste 12000 de piese de artă românească şi străină

     Începând din anul 1962 operele de artă din partimoniul Muzeului de Artă Craiova au intrat direct în circuitul internaţional al valorilor prin participarea la mari expoziţii internaţionale , organizate în peste 20 de ţări din Europa , Asia şi America de Nord .