Comunicat de presă 


Asociația 4Culture și WASP Studios în parteneriat cu Muzeul de Artă Craiova anunță prezentarea, în cadrul eXplore festival #14, a celei mai noi creații Manuel Pelmuș Un Lux Pe Care Nu Ni-l Putem Permite (Cumințenia Pământului). Acțiunea performativă va avea loc marți 29 octombrie 2019, orele 15:00- 17:00 la Muzeul de Artă Craiova, Sala Brâncuși și pe 1-2 noiembrie 2019 la Muzeul Național de Geologie, București.


Manuel Pelmuș unul dintre cei mai influenți artiști ai „noului performance”. Un Lux Pe Care Nu Ni-l Putem Permite (Cumințenia Pământului) este o versiune live, intangibilă a sculpturii lui Brâncuși, Cumințenia Pământului, o acțiune continuă ce propune un alt tip de raportare la istorie, memorie colectivă și la spațiul expozițional.


Proiectul este susținut de către Institutul Cultural Român, și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și a avut premiera în perioada 8 – 12 octombrie 2019 la Centrul de Arte Plastice din Bruxelles – BOZAR, cu ocazia expoziției Brâncuși: Sublimarea formei, din cadrul Europalia Arts Festival, România fiind țara invitată în cadrul ediției de anul acesta. 


 Un Lux Pe Care Nu Ni-l Putem Permite (Cumințenia Pământului) pornește de la o sculptură mai puțin cunoscută a lui Brâncuși, Sculptură pentru orbi (1920), împreună cu o versiune „imaterială” a Cumințeniei Pământului (1907). Lucrarea își propune să intre într-un dialog cu istoria și moștenirea celor două sculpturi ale lui Brâncuși prin discurs, mișcare, strategii de reprezentare și politici de personificare, propunând o narațiune mai puțin canonică a istoriei artei, interogând construcțiile moderniste, și imaginând o noțiune a istoriei în mișcare, deschisă schimbării și transformării.


 Versiunea „imaterială” a sculpturii Cumințenia Pământului, construită din text, va prinde viață, actualizând și intrând în dialog cu gestul lui Constantin Brâncuși de la 1920. Textul este un colaj format din comentarii făcute de-a lungul timpului, de la 1910 și până în prezent, de către public și critici, comentarii deseori contradictorii despre sculptură. Cumințenia Pământului răspunde și vorbește ”înapoi”. Folosindu-se de dramaturgia Sculpture for the Blind, chiar dacă nu o vedem, va trebui să ascultăm ce are de spus și cum iși dorește să rescrie istoria.

O sculptură pe care nu o vezi, dar o asculți.


 Manuel Pelmuș (n. 1974, București) trăiește și lucrează în Oslo și București. Este unul din artiștii cei mai influenți ai „noului performance”, fiind interesat în ultimul deceniu să reimagineze rolul performance-ului în contextual artelor vizuale. În anii recenți, proiectele sale au fost prezentate la Para Site, Hong Kong (2017-18), Tate Modern, Londra și Tate Liverpool (2016); Ludwig Museum, Köln (2016); Off-Biennale Budapesta (2015 și 2017); Kyiv Biennale (2015); Centre Pompidou, Paris (2014); Van Abbemuseum, Eindhoven (2014); Muzeul de Artă Modernă, Varșovia (2014); Para Site, Hong Kong (2014); Bienala de la Veneția (2013), printre altele. În 2012 i s-a decernat Berlin Art Prize pentru arte performative, iar în 2014 a primit Premiul de Excelență decernat de Centrul Național al Dansului din București. Începând cu octombrie 2019, Manuel Pelmuș este “research fellow” la Academia de Arte din Oslo (KHIO).


Maria F. Scaroni artistă performer și dansatoare, s-a mutat la Berlin în 2004, unde lucrează ca freelancer. Interpretează și creeză lucrări coregrafice, și coordonează ateliere de dans.  A creat și interpretat lucrări cu Jess Curtis, Jeremy Wade, Frank Willens, Tino Sehgal și Vania Rovisco / AADK. Începând cu 2011, Maria colaborează cu Meg Stuart / Damaged Goods (Until Our Hearts Stop, Sketches/Notebook, Built To Last) împărtășind cu aceasta și cu o parte a comunității de dans din Berlin, angajamentul față de improvizație ca eveniment de performance (City Lights, Auf den Tisch!, Politics of Ecstasy). Coregrafiile ei se concentrează pe procesul de colaborare, se joacă cu experiențe duraționale și sunt reprezentate de un mix între performance, coregrafie și instalație. Maria predă la Universitatea HZT din Berlin și la Colegiul Bard și este implicată în programe de instruire independente (Berlin, P.O.R.C.H. și ROAR). Din 2017 este coregrafa rezidentă și membră a grupului Lecken Berlin.


Cristina Toma este actriță independentă. Crede în latura creativă și inspirată a actorului, în a-și hrăni deschis vulnerabilitatea și curiozitatea, gânduri ce au condus-o la explorări din mai multe domenii. Prin urmare, a colaborat în proiecte de teatru, film, dans, performance și traducere, timp de mai bine de 25 de ani, având proiecte în română, engleză, franceză și maghiară, produse și realizate în mai multe orașe europene și Canada. 

...

Un Lux Pe Care Nu Ni-l Putem Permite (Cumințenia Pământului) 

Autor: Manuel Pelmuș
 Cu: Cristina Toma, Maria F. Scaroni
 Producție: WASP Studios
 Proiect co-finanțat de: Institutul Cultural Român și Administrația Fondului Cultural Național.
 Proiect comisionat de Festivalul de Artă Europalia, curator Andreea Căpitănescu, pentru expoziția Brancusi: Sublimation of Form, la BOZAR, Bruxelles
 Parteneri: Muzeul de Artă Craiova și Muzeul Național de GeologieBucurești

...

PROGRAM

29 OCT 2019 

Muzeul de Artă din Craiova, Sala Brâncuși

12:00 – 14:00 atelier coordonat de Manuel Pelmuș, cu elevii de la Liceul de Artă din Craiova

15:00 – 17:00 acțiune continuă cu Cristina Toma

01,02 NOV 2019

Muzeul Național de Geologie, București 

13:00 – 15:00 acțiune continuă cu Cristina Toma și Maria F. Scaroni


...

eXplore festival #14
Producători: Asociația 4Culture și WASP Studios
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri: Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti, Teatrul Tineretului Piatra Neamț, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Muzeul Național de Geologie - Institutul Geologic al României, Muzeul de Artă Craiova

Parteneri media: Radio România Cultural, Modernism, Zeppelin, Revista ARTA, Designist, Feeder, IQads, România Pozitivă


wwww.waspmagazine.com, www.4culture.ro

În imagine: Maria F. Scaroni // Credit fotografie: Frank Sperling

Muzeul de Artă Craiova vă invită vineri 27 septembrie 2019, orele 15:00- 17:00 să experimentați Extinction Room (Hopeless.) - instalație audio performativă semnată de artistul Sergiu Matiș.

Extinction Room (Hopeless.) este parte din evenimentele speciale ale expoziției BRÂNCUȘI- SUBLIMAREA FORMEI ( curator Doina Lemny), deschisă în perioada 1 octombrie 2019 - 2 februarie 2020 la BOZAR Bruxelles, în cadrul Europalia-România.

Evenimentul este prezentat în premieră la Craiova, după ce acesta a avut premiera națională la eXplore festival #14 - Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival , 20 - 21 septembrie 2019, la WASP Working Art Space and Production, urmată de o prezentare în cadrul Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț - 24 septembrie 2019.

Alcătuită din înregistrări sonore ale unor specii de păsări dispărute sau pe cale de dispariție, lucrarea Extinction Room (Hopeless.) explorează ideea de natură în societatea occidentală și reprezentarea acesteia în produse artistice și culturale, într-un moment în care specialiștii de mediu ne-au dat permisiunea de a ne panica.

Publicul va fi ghidat printr-un peisaj sonor dezvoltat în colaborare cu compozitoarea AGF (aka Antye Greie). Protagoniștii vor povesti cum aceste specii au dispărut, în timp ce ascultăm chemările, strigătele și cântecele lor din difuzoarele care atârnă în spațiu ca niște cuști. Narațiunile despre dispariția păsărilor se vor împleti cu miturile, legendele și tradițiile despre ele. Cântece și dansuri folclorice vor fi reamintite și reanimate. Încărcătura emoțională va fi augmentată de performeri, care îi vor îndruma pe vizitatori prin aceste experiențe traumatizante.

Primul stadiu din Extinction Room (Hopeless.) a fost prezentat în iunie 2019 la Art Radionica Lazareti, în Dubrovnik. Lucrarea va fi ulterior prezentată în septembrie 2020, la Berlin, în cadrul Tanznacht.

Sunetele păsărilor sunt utilizate prin amabilitatea Bibliotecii Macaulay din cadrul Laboratorului de Ornitologie Cornell și a Fundației Xeno-canto.


Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național


Sergiu Matiș este coregraf născut în Cluj-Napoca, România, în 1981. Locuiește și lucrează în prezent în Berlin, Germania. Practica lui - „visible thinking body” -, o metodă de a gândi corpul în mișcare, este la baza spectacolelor sale. Contaminat cu tehnica baletului la o vârstă fragedă în România proaspăt post-comunistă, Sergiu caută acum o nouă virtuozitate. Influențat de diferite tehnologii, revizitează diferite fragmente din istorie, navigând arhivele - atât personale, cât și cele aparținând istoriei dansului occidental. Scrie texte performative pentru spectacolele sale, coregrafiind semnificații și idei, flirtând în același timp cu poezia și teoria, la care adaugă o mică doză de obscenitate viscerală și zgomote groovy. Vocea dansează la fel de mult ca și corpul într-un spectacol de Sergiu Matiș.

Parteneri : Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti, Teatrul Tineretului Piatra Neamț, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Muzeul Național de Geologie - Institutul Geologic al României, Muzeul de Artă Craiova

Parteneri media : Radio România Cultural, Modernism, Revista ARTA, Revista Zeppelin, FEEDER, IQads, România Pozitivă

https://www.facebook.com/events/768972230200278 /

www.exploredancefestival.ro

wwww.waspmagazine.com
www.4culture.ro

Credit foto: © Philip Ingman



SECOLELE XV – XIX ÎN ARTA EUROPEANĂ – EXPOZIȚIE EVENIMENT LA MUZEUL DE ARTĂ CRAIOVA

Au trecut patru ani de când Colecția de Artă Europeană a ieșit de pe simezele expunerii permanente. Deși un număr restrâns de lucrări de pictură, sculptură, mobilier și obiecte decorative din această parte valoroasă a patrimoniului a fost, cu ocazia unor expoziții de mici dimensiuni, accesibil publicului, de această dată, Muzeul de Artă Craiova pune la dispoziția vizitatorilor o selecție mai elaborată și mai cuprinzătoare de opere, constând în picturi, lucrări de sculptură, piese de mobilier și obiecte decorative de școală olandeză, flamandă, franceză și italiană, specifice secolelor XVI – XIX. Expoziția, ce se va desfășura în perioada 25 iulie - 15 septembrie 2019, nu este o simplă reeditare a unor etalări precedente, în cadrul expunerii permanente, ci presupune o nouă configurație, în care apar numeroase lucrări ce nu au mai fost expuse până în prezent. Încercăm astfel să răspundem unor așteptări, exprimate de publicul vizitator, care și-a manifestat, cu diferite prilejuri, interesul pentru această componentă importantă a patrimoniului nostru. Tablourile și obiectele reflectă, într-o măsură concludentă, gusturile colecționarilor de artă români din secolul al XIX-lea, în special ale familiilor Mihail, Aman și Romanescu. Printre achizițiile lor, genurile cele mai bine reprezentate sunt peisajele, scenele religioase și istorice, portretele și naturile statice. Valoarea lucrărilor expuse este datorată preponderent vechimii și tehnicii folosite, iar în unele cazuri, acestora li se adaugă și caracterul unic, ce definește capodopera. Lucrări de școală, cu o execuție onorabilă, ele pot oferi privitorului o imagine de ansamblu pentru stiluri artistice precum barocul, neo-clasicismul și romantismul european sau „realismul” specific Epocii de Aur olandeze și flamande.

Expoziția poate fi vizitată în sălile de la parterul Palatului Jean Mihail, de pe Calea Unirii, nr. 15, deschisă de marți până duminică, între orele 10.00 – 17.00. În prima zi de marți a fiecărei luni, accesul în Muzeul de Artă Craiova este gratuit.


COLECȚIA DE PICTURĂ ROMÂNEASCĂ MODERNĂ

Ion Țuculescu

Peisaj de iarnă cu zăpadă abundentă, la margine de oraş, judecând după căsuţele modeste care au arborat la vedere două steaguri tricolore şi unul roşu.

Iosif Iser

Portret compozițional reprezentând o odaliscă, femeia din haremul turcesc. Stă întinsă la orizontală pe un pat colorat, sprijinită în perne,întoarsă cu spatele.

Ștefan Luchian

Peisaj de câmpie reprezentând o toridă zi de vară. În prim plan un lan de grâu luminos, în care se vede silueta unei fetițe ce stă dezorientată, abătută, lângă o turmă de oi.

Nicolae Grigorescu

Peisaj ce reprezintă biserica unui sat, albă cu pictură exterioară, cu turlă răsărind dintr-un peisaj întunecat cu vegetație, cu mult verde crom închis și sienă naturală.

Nicolae Tonitza

Compoziție de mari dimensiuni din viața cotidiană, reprezentănd o curte cu un registru de case modeste , desfașurate pe orizontală.

EXPOZIȚII DE ARTĂ TEMPORARE

MAGAZIN